S-a dat startul campaniei electorale pentru pentru alegerile din 7 decembrie, când bucureștenii vor veni la urne să își aleagă noul primar, după ce Nicușor Dan s-a mutat la Palatul Cotroceni, devenind Președintele României. Cel care va câștiga alegerile locale ar urma să devină, astfel, cel de-al 17-lea primar pe care l-a avut capitala României începând cu anul 1990.
18 candidați au intrat în cursa pentru Primăria Capitalei și se luptă pentru a primi voturile celor 1,8 milioane de bucureșteni înscriși pe listele electorale.
Digi24.ro vă prezintă portretele a 11 dintre acești candidați:
- Daniel Băluță, PSD - Citește portretul lui aici;
- Ciprian Ciucu, PNL - Citește portretul lui aici;
- Anca Alexandrescu, AUR - Citește portretul ei aici;
- Cătălin Drulă, USR - Citește portretul lui aici;
- George Burcea, POT - Citește portretul lui aici;
- Ana Ciceală, SENS - Citește portretul ei aici;
- Vlad Gheorghe, independent - Citește portretul lui aici;
- Gigi Nețoiu, independent - Citește portretul lui aici;
- Dan Trifu, independent - Citește portretul lui aici;
- Eugen Teodorovici, independent - Citește portretul lui aici;
Digi24.ro trece în revistă toți primarii, cu mandat plin sau interimari, pe care i-a avut Bucureștiul din 1990 încoace.
1990-2000: Edilii pe care i-a avut Capitala în primii ani ai democrației românești
Primul primar post-decembrist al Capitalei a fost Dan Predescu, fost președinte al Consiliului Municipal București al Frontului Salvării Naționale.
Cercetător la Institutul de Biologie și Patologie Celulară, Predescu se număra printre primele persoane care au intrat în sediul Primăriei Municipiului București în 22 decembrie 1989.
El a fost ales în funcție de consiliul Municipal București în 21 ianuarie 1990, dar a rezistat până în 23 iulie 1990. Mandatul lui a fost presărat de confruntările cu protestatarii din Piața Universității, despre care spunea în interviuri că „nu prezintă o stabilitate psihică normală”.
După el a urmat Ștefan-Constantin Ciurel, membru al Frontului Salvării Naționale, numit de guvernul Petre Roman în 24 iulie 1990. Înainte de 1989, Ștefan Ciurel a condus centrala de construcții a Capitalei și a coordonat lucrările la Casa Poporului, Biblioteca Națională și Muzeul Național de Istorie.
El a demisionat, însă în noiembrie 1990, fiind criticat de Guvernul de atunci pentru lipsa unor reforme legate de salubritate, dezvoltare urbanistică și protecția mediului. În locul lui a venit, tot numit de prim-ministrul de atunci, Nicolae Viorel Oproiu.
Oproiu a rezistat și el până în septembrie 1991, când Guvernul Roman l-a numit în locul lui pe Doru Pană, care a rezistat până la alegerile locale de la începutul anului 1992.
La alegerile locale din februarie 1992, primele alegeri organizate în Bucureștiul democrat, s-au înscris în primul tur 33 de candidați, dintre care doi au trecut în cel de-al doilea tur: Crin Halaicu (Convenția Democratică) și Cazimir Ionescu (FSN). Alegerile de atunci au fost câștigate de Crin Halaicu.
„Erau unele probleme aproape insurmontabile. Toată zona centrala nu avea apă multe ore pe zi, mai ales în orele de vârf. La Camera de Comerț, tot acel cartier era locuit, dar nu avea străzi, erau doar niște mormane de pământ, oamenii nu aveau căldură, apă, curet electric și nici gaze. Oamenii ăia locuiau acolo așa, nu știu cum era posibil”, a amintit Halaicu într-un interviu pentru jurnalul.ro, din 2011.
Locul lui Crin Halaicu a fost luat, la alegerile din 1996, de Victor Ciorbea, candidatul CDR (care a reușit să îl învingă pe Ilie Năstase, candidatul PDSR, în cel de-al doilea tur). Numai că Ciorbea a „rezistat” câteva luni în această funcție, pentru că în decembrie 1996 a preluat funcția de prim-ministru al României.
Viorel Lis, cunoscut în ultimii ani mai degrabă pentru stilul de viață excentric, a fost desemnat interimar în locul lui Ciorbea și confirmat în funcție, cu un mandat plin, la alegerile din anul 1998. Atunci, l-a învins pe cel care urma să devină primar general ani mai târziu, Sorin Oprescu (candidat din partea PDSR).
„Sunt primul care a făcut iluminatul de Anul Nou: ăla frumos aşa, cu tot felul de becuri şi lumini care i-a impresionat pe mulţi... (începe să se fâstâcească pe scaun) Aş vrea să mai fac o pauză că m-am... Mi-aduc aminte şi mă emoţionez (...) Eu am privatizat curăţenia, am făcut curat în oraş. Pe strada Abanosului era gunoiul până la etajul doi. După ce am făcut curat, a venit unu' la mine: „Domn primar, ce fac că nu mai pot să scot porcul de la etajul doi?“ (...) Proiectul Podului Basarab e început de mine, la propunerea viceprimarului Popovăţ. Şi am ajutat foarte mulţi cu case”, amintea Viorel Lis într-un interviu acordat Adevărul în 2016.
2000-2015: De la Traian Băsescu, devenit Președinte, la Sorin Oprescu, suspendat pentru probleme penale
Traseul politic al lui Nicușor Dan, de la primar general al Capitalei la Președintele României la scurt timp după ce a câștigat al doilea mandat, a fost patentat de Traian Băsescu. A fost ales în anul 2000, după ce l-a învins în al doilea tur tot pe Sorin Oprescu.
Mandatul lui la Capitală a fost presărat de tensiuni generate de eliminarea chioșcurilor și a fost acuzat că a contribuit „la eșecul programului de sterilizare a câinilor maidanezi din București”, printre alții, chiar de actrița franceză Brigitte Bardot.
Băsescu a obținut un nou mandat, însă, în anul 2004, dar a fost nevoit să renunțe la finalul aceluiași an, când a fost ales Președintele României. Locul lui Traian Băsescu a fost luat de viceprimarul de atunci, Răvan Murgeanu.
În 2005, când s-au organizat din nou alegeri locale, postul de primar al Capitalei a fost câștigat de Adriean Videanu, rămas în percepția publică drept „primarul bordură”, pe fondul zvonurilor de atunci că bordurile schimbate din Capitală proveneau de la firma lui (parțial, acest zvon a fost adevărat).
La fel ca predecesorul lui, a fost acuzat că nu a rezolvat problema câinilor maidanezi din oraș. După ce a pierdut alegerile din 2008, Videanu s-a confruntat ulterior inclusiv cu probleme penale.
După mai multe încercări eșuate, Sorin Oprescu, medic de profesie, a reușit în 2008 să câștige alegerile locale din București în calitate de independent.
A mai câștigat un mandat în anul 2012, însă un dosar penal de luare de mită avea să îi aducă suspendarea mandatului, în anul 2015. Era acuzat că ar fi primit la locuința sa 25.000 de euro de la un fost director al Administrației Cimitirelor.
În prezent, Sorin Oprescu se află în Grecia, unde a fugit de o condamnare definitivă primită în anul 2022 la 10 ani și 8 luni de închisoare.
Locul lui Oprescu a fost luat de doi primari interimari, care au rezistat până la alegerile din 2016: este vorba de Ștefănel Dan Marin (UNPR) și Ioan Răzvan Sava (PNL).
2016-prezent: Gabriela Firea și Nicușor Dan
Alegerile locale din 2016 au fost câștigate de fosta moderatoare TV, devenită ulterior politician PSD, Gabriela Firea.
Mandatul ei a fost criticat de societatea civilă, presă, alegători și succesorul ei, prin prisma modului în care a gestionat resursele Capitalei, fiind mai degrabă axată pe câștigarea capitalului de imagine.
La finalul mandatului Gabrielei Firea, Capitala a rămas cu peste 20 de companii municipale, considerate, în principal, „găuri negre” ale bugetului Bucureștiului.
Alegerile din anul 2020 au adus o nouă schimbare a primarului, fiind câștigate, atunci, de candidatul susținut de PNL și USR, Nicușor Dan. La preluarea mandatului, el a subliniat că a găsit datorii de peste 3 miliarde de lei în PMB.
Printre altele, principala realizare a lui Nicușor Dan, pe lângă stingerea datoriilor Primăriei, a fost reabilitarea unei părți considerabile din rețeaua de termoficare (300 de kilometri din 1.000 de kilometri în total). Chiar și așa, au existat proiecte pe care nu a reușit să le ducă la final.
A obținut al doilea mandat în anul 2024, însă, profitând de capitalul de imagine pe care îl are primarul Capitalei și de anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, Nicușor Dan a decis să intre în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni din 2025, pe care a și câștigat-o.
În locul lui a venit Stelian Bujduveanu, fost viceprimar din partea PNL și actual primar interimar al Capitalei.
Editor : M.G.
